Iata-ne in sfarsit la piatra
de pe deal. Adanc in noapte
ni se-ntinde-mparatia.
Ne-ntelegem doar prin soapte.
In tinutul ce-l adulmeci
e orasul - jos - de fata,
fara chip in bezna intre
amintire si speranta.
Semne da, dar numai jocuri
de lumini, sclipiri si focuri
stele sa le-atingi cu geana.
Ne incearc-aproape teama.
Ce-a ramas din lucruri? Numai
intuneric si semnale.
Turnuri nu-s, nici catedrale.
Calea Laptelui e-n vale.
Calea Laptelui e-n vale
mai aproape decat ieri,
cand era deasupra noastra
pretutindeni, nicaieri.
( Oras in noapte - Lucian Blaga 1946-1951 )
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergere